Preavizul la concediere: durată și drepturi pe perioada lui

Preavizul la concediere este perioada dintre comunicarea deciziei de concediere și data la care contractul încetează efectiv. Rolul lui este să-ți lase timp să-ți organizezi plecarea și să-ți cauți un alt loc de muncă, fără să rămâi peste noapte fără venit. Codul muncii fixează o durată minimă de 20 de zile lucrătoare, pe care contractul colectiv sau cel individual o pot mări, dar nu o pot micșora.

Preavizul nu se acordă însă la orice concediere, iar regulile lui diferă de cele ale preavizului de la demisie. Mai jos afli cine are dreptul la el, cum îl numeri, ce se întâmplă dacă te îmbolnăvești în această perioadă și ce poți face dacă angajatorul nu-l respectă.

Cine are dreptul la preaviz

Dreptul la preaviz depinde de motivul concedierii: îl au salariații concediați pentru motive care nu le sunt imputabile, nu și cei concediați pentru fapte proprii.

Logica este simplă: la concedierea disciplinară sau pentru arest, încetarea este legată de comportamentul ori de situația ta, iar legea nu mai impune angajatorului să-ți acorde un răgaz. Detaliile despre fiecare motiv de concediere sunt în Concedierea individuală: motive și condiții legale, iar procedura pentru motive disciplinare în Concedierea disciplinară: cercetarea prealabilă explicată.

Important: Nu confunda preavizul de concediere cu cel de demisie. La demisie, legea fixează un maximum (20 sau 45 de zile lucrătoare), ca să nu fii ținut prea mult. La concediere fixează un minimum de 20 de zile lucrătoare, ca să ai timp să te reorientezi. Regulile demisiei sunt în Demisia: preaviz, notificare și pașii corecți.

Durata minimă și cum se calculează

Preavizul de concediere este de cel puțin 20 de zile lucrătoare. Contractul colectiv de muncă aplicabil sau contractul tău individual pot prevedea o durată mai mare, caz în care se aplică durata mai favorabilă ție.

Cum numeri zilele

1. Pornești de la data comunicării deciziei de concediere, adică ziua în care ai primit-o.
2. Numărătoarea începe, de regulă, din ziua următoare comunicării.
3. Numeri doar zilele lucrătoare: excluzi sâmbetele, duminicile și sărbătorile legale în care nu se lucrează.
4. Ultima zi de preaviz este ultima zi a contractului.

Exemplu orientativ: primești decizia într-o miercuri și ai un preaviz de 20 de zile lucrătoare, fără sărbători legale în interval. Numărătoarea începe joi, iar a 20-a zi lucrătoare cade miercurea din a patra săptămână. Dacă în interval există o zi de sărbătoare legală, ultima zi se mută cu o zi lucrătoare. Pentru zilele de sărbătoare, vezi Munca în weekend și de sărbători legale: ce drepturi ai.

Ce faci dacă lucrezi în ture

Dacă programul tău include și weekenduri, conceptul de „zi lucrătoare” poate da naștere la discuții. Interpretarea uzuală pornește de la zilele lucrătoare din calendar, nu de la turele tale. Dacă decizia nu precizează clar data încetării, cere în scris angajatorului să o confirme.

Ce drepturi ai pe perioada preavizului

Pe durata preavizului, contractul individual de muncă continuă să producă toate efectele. Ești în continuare salariat, cu toate drepturile și obligațiile.

Asta înseamnă:

• primești salariul integral, cu sporurile obișnuite;
• îți păstrezi tichetele de masă și celelalte beneficii prevăzute în contract (vezi Tichetele de masă și beneficiile extrasalariale explicate);
• acumulezi în continuare vechime și zile de concediu de odihnă;
• ești asigurat în sistemul de sănătate și de pensii;
• trebuie să vii la program și să-ți îndeplinești atribuțiile;
• regulamentul intern se aplică în continuare, inclusiv regulile disciplinare.

Codul muncii nu prevede expres un drept general la timp liber pentru căutarea unui nou loc de muncă în preaviz, dar unele contracte colective sau regulamente interne îl acordă. Verifică ce se aplică la tine și, dacă există, cere programarea acestor ore în scris.

Sfat: Folosește primele zile de preaviz pentru a verifica ce zile de concediu ți-au rămas și pentru a cere, în scris, efectuarea lor sau plata la final. Poți negocia cu angajatorul să le iei în preaviz, dar fără acordul lui ele se compensează în bani la încetare, cum explicăm în Concediul de odihnă neefectuat: reportare și compensare.

Suspendarea preavizului

Dacă în perioada de preaviz contractul individual de muncă se suspendă, termenul de preaviz se suspendă corespunzător. Altfel spus, zilele în care contractul este suspendat nu se numără, iar preavizul continuă după încetarea suspendării.

Excepția absențelor nemotivate există ca să nu poți prelungi artificial preavizul lipsind de la serviciu. Despre concediul medical și documentele necesare, citește Concediul medical: ce trebuie să știe salariatul.

Atenție: Interdicția de concediere și suspendarea preavizului sunt lucruri diferite. Dacă erai deja în concediu medical când s-a emis decizia, concedierea este, de regulă, nelegală. Dacă intri în concediu medical după ce ai primit decizia, concedierea rămâne valabilă, dar preavizul se oprește pe durata concediului.

Preavizul în decizia de concediere

Decizia de concediere trebuie să menționeze, obligatoriu, durata preavizului, atunci când legea îl impune. Lipsa acestei mențiuni sau indicarea unei durate mai mici decât cea legală poate fi un motiv de contestare.

Verifică în decizie:

• dacă motivul invocat este unul pentru care se acordă preaviz;
• dacă durata este de cel puțin 20 de zile lucrătoare sau mai mare, conform contractului colectiv ori individual;
• dacă data încetării indicată corespunde calculului tău;
• dacă, la necorespundere profesională sau inaptitudine, sunt menționate locurile de muncă disponibile și termenul în care poți opta.

Dacă data din decizie nu se potrivește cu calculul tău, semnalează în scris și cere confirmarea datei corecte.

Preavizul la contractul pe durată determinată și la timp parțial

Regulile preavizului se aplică și salariaților cu contract pe durată determinată concediați înainte de expirarea termenului, pentru unul dintre motivele care dau drept la preaviz. Dacă însă contractul se încheie pur și simplu la data prevăzută, nu este o concediere, ci o încetare de drept, fără preaviz. La contractele cu timp parțial, preavizul se numără tot în zile lucrătoare din calendar, nu în zilele în care ai efectiv program. Despre aceste forme de angajare găsești detalii în Contractul pe durată determinată: când este permis.

Ce se întâmplă dacă preavizul nu este respectat

Nerespectarea preavizului este o încălcare a unei garanții legale a salariatului. Practica instanțelor nu este uniformă cu privire la efecte: în unele cazuri s-a considerat că decizia este afectată de nulitate, în altele că încetarea se produce la data la care ar fi expirat preavizul corect, cu plata drepturilor pentru zilele lipsă.

Ce ai de făcut în practică:

1. Păstrează decizia și dovada datei la care ai primit-o.
2. Calculează preavizul corect și diferența de zile.
3. Cere în scris angajatorului plata zilelor de preaviz neacordate sau corectarea datei.
4. Dacă nu primești răspuns, discută cu un avocat despre contestarea deciziei în termenul legal, explicat în Contestarea deciziei de concediere: termene și pași.

Poate fi înlocuit preavizul cu bani

Codul muncii nu prevede, ca regulă generală, posibilitatea ca angajatorul să-ți plătească o sumă în locul preavizului și să te scoată imediat din firmă. Unele contracte colective sau acorduri negociate conțin astfel de prevederi.

Variante întâlnite în practică:

• scutirea de a veni la serviciu pe durata preavizului, cu plata salariului integral, contractul încetând la data normală;
• o compensație bănească echivalentă preavizului, dacă este prevăzută de contractul colectiv;
• încetarea prin acordul părților cu o sumă compensatorie, caz în care nu mai este o concediere (cu toate consecințele descrise în Încetarea prin acordul părților: avantaje și riscuri).

Dacă ți se propune o astfel de soluție, cere-o în scris și verifică efectele asupra datei încetării și asupra dreptului la șomaj.

Cum folosești bine perioada de preaviz

Preavizul este, practic, ultima perioadă în care ești plătit și ai acces la resursele firmei. Folosește-o cu un plan:

• actualizează-ți CV-ul și anunță-ți rețeaua profesională;
• înscrie-te la agenția de ocupare pentru informare, chiar înainte de încetare;
• cere adeverințele de care știi că vei avea nevoie (lista completă este în Actele de la plecarea din firmă: adeverințe și extrase);
• verifică dacă ai o clauză de neconcurență și ce înseamnă pentru noul job;
• predă activitatea cu proces-verbal.

Informațiile din acest articol au caracter general și pot fi afectate de modificările legislative. Pentru calculul exact al preavizului în situația ta sau pentru o eventuală contestare, consultă un avocat de dreptul muncii ori cere îndrumare la ITM.

Esențialul despre preavizul la concediere

Preavizul de concediere este o garanție minimă de 20 de zile lucrătoare pentru salariații concediați din motive care nu le sunt imputabile. În această perioadă contractul funcționează normal, iar suspendarea lui, de exemplu prin concediu medical, oprește numărătoarea.

De reținut:

• preaviz de cel puțin 20 de zile lucrătoare, mai mult dacă prevede contractul colectiv sau individual;
• nu se acordă la concedierea disciplinară sau pentru arest;
• se numără de la comunicarea deciziei, doar în zile lucrătoare;
• se suspendă odată cu contractul, dar nu și pentru absențe nemotivate;
• durata preavizului trebuie menționată în decizia de concediere.

Imaginea completă a modurilor în care se poate încheia contractul o găsești în Încetarea contractului de muncă: ghid complet al variantelor.