Concediul de maternitate este perioada de 126 de zile calendaristice în care salariata însărcinată și apoi lăuză nu lucrează și primește o indemnizație din asigurările sociale de sănătate. Concediul paternal este dreptul tatălui salariat la câteva zile lucrătoare libere, plătite de angajator, după nașterea copilului. Ambele sunt garantate de lege și nu depind de bunăvoința angajatorului.
Regulile sunt împărțite în mai multe acte normative: OUG nr. 158/2005 pentru concediul de maternitate și indemnizație, OUG nr. 96/2003 privind protecția maternității la locurile de muncă, Legea nr. 210/1999 a concediului paternal și Codul muncii pentru interdicțiile de concediere. Mai jos găsești ce prevede fiecare, ce acte îți trebuie și ce greșeli să eviți. Informațiile au caracter general; durata unor concedii, procentele și condițiile de stagiu s-au modificat în ultimii ani și se pot schimba din nou, așa că verifică forma în vigoare și, pentru o situație concretă, discută cu un avocat sau cu Inspectoratul Teritorial de Muncă.
Ce înseamnă concediul de maternitate
Concediul de maternitate cuprinde, de fapt, două perioade: concediul pentru sarcină, înainte de naștere, și concediul pentru lăuzie, după naștere. Împreună au 126 de zile calendaristice, iar împărțirea dintre ele se poate ajusta, la recomandarea medicului și cu opțiunea salariatei.
| Element | Ce prevede legea |
|---|---|
| Durata totală | 126 de zile calendaristice |
| Împărțirea | concediu prenatal și concediu postnatal, compensabile între ele |
| Concediul postnatal obligatoriu | 42 de zile calendaristice după naștere |
| Cine eliberează certificatul | medicul de familie sau medicul specialist |
| Cine suportă indemnizația | Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate |
| Efect asupra contractului | contractul se suspendă de drept |
De ce sunt 42 de zile obligatorii
Cele 42 de zile de după naștere sunt considerate perioada minimă necesară refacerii fizice a mamei. Salariata nu poate renunța la ele și nu poate fi primită la lucru în acest interval, chiar dacă dorește. Angajatorul care o primește la muncă în această perioadă încalcă legea.
Când începe concediul
Concediul prenatal începe, de regulă, înainte de data probabilă a nașterii, la recomandarea medicului. Dacă salariata lucrează mai mult înainte de naștere, zilele prenatale nefolosite se adaugă, în condițiile legii, la perioada de după naștere, astfel încât totalul de 126 de zile să fie păstrat.
Condițiile și actele necesare
Pentru a primi indemnizația de maternitate, salariata trebuie să fie asigurată în sistemul de asigurări sociale de sănătate și să îndeplinească stagiul minim de cotizare cerut de lege. Ca salariată, asigurarea se face prin contribuțiile reținute din salariu, iar în majoritatea cazurilor condiția este îndeplinită automat.
Pașii obișnuiți:
- Anunți angajatorul în scris despre sarcină, cu un document medical, ca să beneficiezi de protecțiile din OUG nr. 96/2003.
- Obții certificatul de concediu medical pentru sarcină și lăuzie de la medic.
- Predai certificatul angajatorului, în termenul prevăzut de norme, și păstrezi dovada predării.
- Verifici plata indemnizației pe fluturaș.
Important: Protecțiile speciale pentru salariata gravidă se aplică, în principiu, din momentul în care angajatorul a aflat oficial de sarcină. O informare scrisă, înregistrată, cu documentul medical atașat, elimină discuțiile ulterioare despre momentul în care firma „a știut”.
Indemnizația de maternitate
Indemnizația de maternitate se plătește prin angajator, dar este suportată din bugetul asigurărilor sociale de sănătate. Se calculează pornind de la media veniturilor pe care s-au plătit contribuții într-o perioadă de referință, la care se aplică un procent stabilit de lege.
Procentul și plafonul bazei de calcul sunt stabilite prin lege și pot fi modificate. Pentru cifrele actuale, verifică informațiile Casei Naționale de Asigurări de Sănătate sau întreabă departamentul de salarizare. Mecanismul de calcul este asemănător celui de la concediul medical, explicat în Concediul medical: ce trebuie să știe salariatul.
Sfat: Dacă ai lucrat la mai mulți angajatori sau ai avut perioade fără venit înaintea nașterii, cere din timp un calcul estimativ. Lunile lipsă din perioada de referință sunt cauza cea mai frecventă a unei indemnizații mai mici decât te așteptai.
Protecțiile pentru salariata gravidă și lăuză
OUG nr. 96/2003 stabilește măsuri speciale pentru salariatele gravide, care au născut recent sau care alăptează. Ideea centrală este că angajatorul trebuie să evalueze riscurile postului și să le elimine, nu să o pună pe salariată să aleagă între sănătate și loc de muncă.
Adaptarea condițiilor de muncă
Dacă evaluarea arată riscuri pentru sănătatea mamei sau a copilului, angajatorul trebuie, în ordine:
- să modifice condițiile de muncă sau programul;
- dacă nu e posibil, să o mute pe un alt loc de muncă fără riscuri, cu menținerea salariului;
- dacă nici asta nu e posibil, salariata poate beneficia de concediu de risc maternal.
Salariatele gravide sau care alăptează nu pot fi obligate să desfășoare muncă de noapte dacă aceasta le afectează sănătatea, situație pe care medicul o atestă. Detalii despre regimul general al muncii de noapte găsești în Munca de noapte: definiție, spor și protecții speciale.
Concediul de risc maternal
Concediul de risc maternal se acordă când angajatorul nu poate elimina riscurile și nici nu o poate muta pe salariată pe un alt post. Durata maximă este de 120 de zile, se acordă de medicul de familie sau de specialist și nu se cumulează cu concediul de maternitate pentru aceeași perioadă.
Dispensa pentru consultații prenatale
Salariata gravidă are dreptul la dispensă pentru consultații prenatale, în limita unui număr de ore pe lună prevăzut de lege, dacă investigațiile nu se pot face în afara programului. Dispensa este plătită, adică nu pierzi salariul pentru aceste ore, cu condiția să prezinți dovada consultației.
Pauzele pentru alăptare
După revenirea la muncă, mama care alăptează are dreptul, până când copilul împlinește un an, la două pauze pe zi pentru alăptare, de câte o oră fiecare, incluzând timpul de deplasare, sau, la cerere, la reducerea programului zilnic cu două ore. Aceste pauze se includ în timpul de muncă și nu reduc salariul.
Concediul paternal: ce prevede legea pentru tați
Concediul paternal este dreptul tatălui salariat de a primi zile lucrătoare libere, plătite, pentru a se ocupa de nou-născut și de mamă. Este reglementat de Legea nr. 210/1999, care a fost modificată în ultimii ani pentru a transpune Directiva (UE) 2019/1158 privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată, iar durata a crescut.
Cum se acordă
- tatăl depune o cerere scrisă la angajator, însoțită de certificatul de naștere al copilului, din care rezultă calitatea de tată;
- concediul se cere într-un interval limitat după naștere, stabilit de lege;
- legea acordă zile suplimentare tatălui care a absolvit un curs de puericultură, dovedit prin atestat;
- indemnizația este egală cu salariul pentru zilele respective și se plătește de angajator, din fondul de salarii.
Numărul exact de zile s-a schimbat de la o versiune la alta a legii, așa că verifică textul în vigoare al Legii nr. 210/1999 înainte să depui cererea. Zilele de concediu paternal nu se scad din concediul de odihnă și sunt distincte de zilele libere pentru evenimente familiale, explicate în Zilele libere pentru evenimente familiale: căsătorie, deces.
| Aspect | Concediul de maternitate | Concediul paternal |
|---|---|---|
| Beneficiar | mama salariată asigurată | tatăl salariat |
| Durata | 126 de zile calendaristice | câteva zile lucrătoare, plus zile pentru cursul de puericultură |
| Cine plătește | asigurările sociale de sănătate | angajatorul, ca salariu |
| Document de bază | certificatul de concediu medical | cererea și certificatul de naștere |
| Poate fi refuzat? | nu | nu, dacă sunt îndeplinite condițiile legale |
Interdicția de concediere și alte garanții
Codul muncii interzice concedierea salariatei pe durata sarcinii, dacă angajatorul a aflat de ea înainte de emiterea deciziei, și pe durata concediului de maternitate. Protecția a fost extinsă în ultimii ani și pentru alte concedii legate de familie, inclusiv pentru concediul paternal, în forma actuală a legii.
Excepțiile sunt cele prevăzute de lege pentru toate situațiile de acest tip: reorganizarea judiciară, falimentul sau dizolvarea angajatorului. În plus, OUG nr. 96/2003 interzice concedierea pentru motive legate direct de sarcină sau maternitate și pentru o perioadă și după revenirea la muncă.
Atenție: Un tratament mai puțin favorabil din cauza sarcinii, de exemplu excluderea de la promovări, retragerea unor sarcini sau presiuni pentru demisie, poate constitui discriminare. Drepturile și instituțiile la care te poți adresa sunt descrise în Discriminarea la locul de muncă: drepturi și instituții.
Dacă primești totuși o decizie de concediere, termenul de contestare este scurt. Pașii sunt explicați în Contestarea deciziei de concediere: termene și pași.
Ce urmează: concediul pentru creșterea copilului
După concediul de maternitate, unul dintre părinți poate intra în concediul pentru creșterea copilului, reglementat de OUG nr. 111/2010, cu o indemnizație lunară plătită de stat prin agențiile pentru plăți și inspecție socială. O parte a acestui concediu este rezervată celuilalt părinte și nu se poate transfera. Multe mame aleg să își ia mai întâi zilele de concediu de odihnă rămase, lipite de finalul concediului de maternitate; cum se programează și cum se plătesc aceste zile afli din ghidul concediului de odihnă.
Revenirea la muncă după această perioadă vine cu drepturi distincte: întoarcerea pe același post sau pe unul echivalent, solicitarea unui program adaptat și protecția la concediere. Toate sunt explicate în Revenirea din concediul de creștere a copilului: drepturi. Dacă te gândești la un program diferit după întoarcere, vezi și Programul flexibil și munca în ture: reguli de bază.
Greșeli frecvente
Majoritatea problemelor din această zonă apar din lipsa documentelor scrise sau din necunoașterea termenelor. Iată cele întâlnite cel mai des:
- Sarcina comunicată doar verbal. Fără o informare scrisă, este greu de dovedit momentul de la care angajatorul a știut.
- Certificatul predat după termen, cu risc de neplată a indemnizației.
- Concediul paternal neceput la timp. Termenul de solicitare este limitat, iar după trecerea lui dreptul se poate pierde.
- Revenirea la muncă în cele 42 de zile obligatorii, la presiunea angajatorului.
- Acceptarea unei mutări pe un post inferior fără act adițional și fără explicații.
Când nu reușești să rezolvi problema direct, poți sesiza Inspectoratul Teritorial de Muncă, după pașii din Plângerea la ITM: cum o faci și ce urmează după depunere.
Ideile principale despre maternitate și paternitate
Concediul de maternitate și cel paternal sunt drepturi legale, cu reguli diferite de plată și de solicitare. Mama are 126 de zile, dintre care 42 obligatorii după naștere, plătite din asigurările de sănătate; tatăl are zile lucrătoare plătite de angajator, pe baza unei cereri scrise. Ambii sunt protejați împotriva concedierii, iar salariata gravidă are dreptul la condiții de muncă adaptate.
De reținut:
- informează angajatorul despre sarcină în scris, cu document medical;
- cele 42 de zile de după naștere nu pot fi scurtate;
- riscurile postului se elimină, altfel urmează mutarea sau concediul de risc maternal;
- concediul paternal se cere în scris, în termenul legal, cu certificatul de naștere;
- verifică durata și procentele în forma actuală a legii, pentru că s-au schimbat de mai multe ori.
Întrebări frecvente
Pot renunța la o parte din concediul de maternitate ca să mă întorc mai repede la muncă?
Poți ajusta împărțirea dintre perioada dinaintea și cea de după naștere, dar nu poți renunța la cele 42 de zile obligatorii de după naștere. Angajatorul nu are voie să te primească la muncă în acest interval.
Angajatorul poate refuza concediul paternal?
Nu, dacă sunt îndeplinite condițiile din lege: cerere scrisă, dovada calității de tată și solicitarea în termenul prevăzut. Refuzul poate fi semnalat Inspectoratului Teritorial de Muncă.
Cine plătește concediul paternal?
Angajatorul, din fondul de salarii, iar indemnizația este egală cu salariul pentru zilele respective. Nu este o plată din asigurările de sănătate, ca la maternitate.
Ce se întâmplă cu concediul de odihnă în timpul maternității?
Perioada concediului de maternitate se consideră perioadă de activitate la stabilirea duratei concediului de odihnă, deci nu pierzi zile. Zilele de odihnă neefectuate se pot reporta, în condițiile legii.
Pot fi mutată pe alt post pentru că sunt însărcinată?
Doar dacă postul tău prezintă riscuri care nu pot fi eliminate, iar mutarea se face cu menținerea salariului. O mutare impusă fără această justificare poate fi tratament discriminatoriu.
